Blog Archives

Periodice momente mă dizolvă…

Nu mai reţii nimic, decât o imensă prăbuşire.Eşti atât de bine aşezat în imperfecţiunea ta…Soarele luminează afectuos, lumina e dulce, totul pare sedus de linişte.Te bucuri de singura fantezie pe care o ai în clipa asta – că totul curge. Şi tu aluneci în dulci catifelări de lotus,te răsfeţi.

Dincolo se poate intensifica oroarea oricât, tu eşti aici cu un gram de fantezie – care într-o clipă poate fi populată cu mii de inşi aflaţi în armonie cu tine.

Nu putem explica şi celelalte gânduri. Nu că ar fi frustrante…nu.Ai lumea în sine, luminată de intuiţie.Înoţi cu un nesfârşit torent de litere pe tine. Iluzia celui mai frumos bărbat este şi ea prezentă.

Cât te mai leagă de celelate lucruri?

Intru în atribuţiile unui om diferenţiat.

Mica noastră părere este aprofundată.După zile de ploi şi vânt vine o odihnă temperată.Oriunde ai fi în această lume poţi să ai o aventură a frumosului.Să uiţi de teorii mărginite şi oameni făloşi.

Natura umană e atât de gradată…

(Ultimul trigon,2005)