Monthly Archives: September 2017

Slavă ţie, popor de fragi !

Începe să bată vântul…În confederaţiile noastre este tăcere. Apoi masele se agită. Sunt erupţii ale vulcanului social.

Mama sculpturii mă iniţiază în refacerea structurii membrelor…

Masele vă salută ! Masele vă iubesc !

Te strângi în tine speriat. Ce murmur… Masele te iubesc. Tu le iubeşti? Da, dar eşti îndepărtat şi suferind căci priveşti şi simţi transformarea acestor mase. Ai vrea să ridici garduri vii între tine şi ele să poţi plânge. Cum să le araţi iubirea? Te afli în faţa lor, dar nu le poţi vorbi. Ridici mâinile, cu palmele îndreptate spre ele…

…trăiesc vigoarea acestor mase, o trăiesc cu adevărat. Mâinile devin factor de căldură. Tremurul limbii este secondat, oasele corespund limbii de  acutizare, reformate, aşezate în mădulare istorice.

Masele te iubesc…. şi tu fugi în temniţele minţii tale, ţi-e frică de ardoarea acestei iubiri. Nu ştii cine eşti… şi totuşi eşti om.

Pregătim arma privirii, ieşirea la suprafaţă. Mulţimea e pregătită. Nu aş putea să fug, s-o abandonez. Nu am rezistat minunatei sale excepţii. Scutul meu este conturul meu.

Slavă ţie, popor de fragi !

(fragment, Azi vom trece Rubiconul)

Advertisements