Indezirabila Glorie

Venise într-o zi la mine cu săbii ale cunoaşterii să mă glorifice, să mă urce pe un piedestal, dar am refuzat. M-am luptat cu ea. Cu această glorie stupidă care nu-şi are locul în sufletul meu.

Tu, Glorie, fă-mă mai bine ţărână pe care să calce omul şi să  simtă  că stăpâneşte pământul.

Tu, Glorie, dacă nu-mi dai nimic din toate câte am visat mai bine lasă-mă să plec. Tu, Glorie, dă-mi umbrele tale nostalgice. Tu, Glorie spune-mi de ce te uiţi la mine dacă nu-mi dai frumosul om pe care vreau să-l iubesc?

Tu, Glorie, nu mai umbla în acest ţinut să mă ruinezi cu privirea ta.

Tu, Glorie m-ai făcut să văd nimicnicia omului şi acum mă laşi aşa? De ce nu mă ajuţi să-l salvez? Să cred în el o secundă? Am vrut să mă epuizez în iubire de om.

Glorie,

Am trăit o îndelungată poveste cu tine, dar nu te mai vreau. M-am definit îndeajuns pentru a fi rivala ta. Am trecut cu vederea nestăpânita mea emoţie de a te avea. M-am cumulat în mii de nuanţe pentru a fi precis. Dar acum trezesc epurarea acestora.

Mă vând blând deşi, tu, Glorie m-ai ocultat. Sunt vrednic de milă pentru că te-am susţinut.

Glorie, nu voi bate în veci la porţile tale pentru a nu-mi stârni oroarea. Mă voi păzi de tine cu toate armele, cu toată puterea adunată în om şi diversificată. Mă acopăr şi fug de tine pentru a nu-mi mai silui mersul.

Advertisements

Posted on June 18, 2016, in cultură and tagged , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: