O, da !

Nu ştiu ce pot să fac, dar nu vreau să fiu indiferent.Trebuie să trezesc verbul, atmosfera. Să-mi iau măsurile gândului, perspectivei sociale. Să cred că merg în această toată poveste cu mine, cu celălalt. Să fierb în independenţa spiritului.O, da, pot să fac atât de multe dacă mă întreb şi recurg la adevăr…
Doamne, dă-mi timpul în care eu pot să fiu.Să mă rog, să exist, să furnizez adevăr.Nu ştiu dacă pot remedia vreodată această dorinţă de adevăr. Circumstanţa în care mereu vreau să exist, să propun soluţii pentru o societate mai bună.
O, da, sunt suitor de adevăr. Uneori mi se pare că exist ca formă de pregătire umană. Duc dorul singurei mele puteri de a fi – adevărul. Nu am circumstanţe atenuante – îl vreau. Mă ridic din mocirlă, din orice pentru el ca să-l respir.Mi-am propus mereu să exist în adevăr nu în minciună.
Este clar că mă revendic. În căuşul lumii mele. În straiele în care mă bate vântul…O, ce vreme… ce istorie…

Trebuie să ne confecţionăm haine noi în care să vieţuim.Haine care vor arăta altfel decât ceea ce avem acum. Totul va fi istorie. Vom avea straiele originii. Jurnal,2015

Advertisements

Posted on November 28, 2015, in literatura, Uncategorized and tagged , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: