Monthly Archives: July 2015

O mănăstire veche, într-un cuib muntos…

Anul trecut, în urma ploilor structura Mănăstirii Răteşti a fost complet distrusă –alunecările de teren au năruit chiliile, biserica, drumul de acces. Dealul pe care se află aşezământul monahal a devenit nesigur. Măicuţele au fost mutate.Mândria mănăstirii pare spulberată.Dintr-un loc pitoresc a devenit un loc dezolant, degradat. Nu mai e loc de rugăciune şi binecuvântare.

DSC01350DSC01353La poarta mănăstirii un copilaş cere un bănuţ
Din păcate la el nu a ajuns modernizarea statului
Şi nici ţara nu cred că şi-a luat-o înapoi

DSC01348Mănăstirea e pustie, într-o stare mult mai jalnică decât anul trecut. Surpările s-au accentuat,ca nişte răni adânci, bălăriile au crescut… Dar soarele lunii iulie pare s-o lumineze într-un fel cu totul special…

P1040137P1040136P1040144

Florile soarelui…

Mi-e dor de un lan de floarea soarelui… să râd în el, să mă uit spre cer şi să cred.Nu am uitat nici de reformă, nici de glasul neamului, nici despre lucrul bine făcut. Numai că întârziem cam mult, avem alte probleme.

Elena

Istanbul – proporţiile unei lumi ce nu pare deloc singură

Moscheea Albastră – una din cele mai mari moschei din Istanbul.
Am stat la rând, alături de oameni de toate rasele şi credinţele pentru a primi vălul de pus pe cap, apoi ne-am descălţat. Nu e prima moschee în care intru, am mai intrat şi în Moscheea Mohamed Ali din Egipt. Dacă vrei să cunoşti un popor, trebuie să-i respecţi rasa, religia şi istoria.

Moscheea AlbastraDSC03021Hagia Sofia- te luminează prin aspectul impunător. E un lăcaş de cult convertit –a fost sute de ani centrul vieţii creştine, apoi moschee, iar din 1935 este muzeu.

DSC03068DSC03070Moscheea Eminonu… ora de rugăciune. Linişte, multă linişte. Credincioşii sunt cufundaţi în meditaţie. Nu am remarcat nicio atitudine ostilă, sau măcar o privire curioasă.Nu m-am simţit ofensat. Ne reculegem.
P1020178P1020179

Palatul Topkapi – simbolul Imperiului Otoman, reşedinţă a sultanilor,situat între golful Cornul de aur şi Marea Marmara, cu vedere la strâmtoarea Bosfor.
Porţile sunt splendide, înfiorătoare, incitante… Păşesc cu măreţia unei clipe istorice, eşti o clipă în istoria Imperiului Otoman.

Curtea – sau curţile pentru că sunt mult mai multe, te poartă spre interioarele palatului – interioare sobre, solide, reci, misterioase.Nu se fac poze. Timpul nu pare să fi alterat istoria – harem, sala divanului,muzeu, bucătării –aici sunt câteva exponate foarte interesante – vase imense de mâncare, tigăi, polonice şi multe alte ustensile folosite la pregătirea mâncărurilor. Şi iar pavilioane, grădini… o imensitate.Vederea spre Bosfor este o splendoare.
Suntem la porţile unei mari istorii de care nu suntem străini.

DSC03116Piaţa Taksim – o zonă interesantă, cu multe tentaţii

P1020166
Pe stradă… eşti unul din multe alte naţionalităţi.Şi totuşi nu pari singur,pentru că în această lume nu te poţi simţi singur, e atâta fervoare încât te adaptezi extrem de repede, comunici ( de obicei sunt confundată cu rusky,dar nu mai are importanţă), cumperi suveniruri, te plimbi, râzi, mănânci porumb,castane coapte, serveşti masa cu muzicanţi alături…Nu, nu te poţi simţi singur.

Populaţia trăieşte din spiritul marelui Imperiu Otoman

DSC03085Bazar… te pierzi printre zeci de străzi,străduţe, mii de magazine cu tot soiul de lucruri, aur, argint,porţelanuri,covoare,mirodenii,etc. Negociezi la tot pasul, dar mai întâi te contrazici apoi te înţelegi. E regulă. Bei cafea turcească,te răsfeţi în stil turcesc.

P1020208

Plimbare pe malul Bosforului

P1020149