Sunt Frate ! Şi fratele meu eşti tu !

Suntem la râu, ne umplem ulcioarele mari cu apă limpede şi râdem când atingem stropii. Apoi îmi aud numele strigat din depărtare, după care începe să fie cântat în cor. Timpului i s-a dat frâu liber să mă ajute şi mai mult, să facă parte din mine. Graiuri vin să se înalţe şi să-mi ia câteva încălţări acolo, sus.

Vreau să mă cufund în absolut, să trăiesc materia purtătoare, faţa ei, gândul. Primesc frântura de om şi mă reclădesc, o amestec în adevăr, o slujesc. O să fac ogoare noi pentru ea şi puterea vârstei de a ne vedea.

Îmi las pletele în vânt ca să se joace fraţii în timp ce porumbelul e din nou lângă mine. Îmi vorbeşte. Doamne, ce foame îmi e de adevăr şi de cei ce îl slujesc ! Ce febră am din toate ! Cât îmi vine să strig : Sunt Frate ! Şi fratele meu eşti tu !

… Acum eu desenez în faţa Domnului un chip al omului şi-l discutăm. Tragem alte linii pe faţa lui, îl desăvârşim. Apoi acest chip redesenat intră sub o cupolă pentru coacere. Adevărul renaşte şi mai mult… E caldă lumea lui… Dăruim lumina cea mai albă… Pajiştea cea mai frumoasă şi limba ce-o vorbim. Cămaşa lui se pierde în timpul care nu mai există. Şi nici frunzele umede prin care păşea. Aşa vom începe dimineţile. Apoi umbra amiezii ne va goni în pajişti să ne jucăm. Ce ştim despre forţa care a creat toate astea ?(fragment FIII GANDULUI, CorectBooks)

Advertisements

Posted on October 26, 2014, in literatura and tagged , , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: