Monthly Archives: October 2014

Sunt Frate ! Şi fratele meu eşti tu !

Suntem la râu, ne umplem ulcioarele mari cu apă limpede şi râdem când atingem stropii. Apoi îmi aud numele strigat din depărtare, după care începe să fie cântat în cor. Timpului i s-a dat frâu liber să mă ajute şi mai mult, să facă parte din mine. Graiuri vin să se înalţe şi să-mi ia câteva încălţări acolo, sus.

Vreau să mă cufund în absolut, să trăiesc materia purtătoare, faţa ei, gândul. Primesc frântura de om şi mă reclădesc, o amestec în adevăr, o slujesc. O să fac ogoare noi pentru ea şi puterea vârstei de a ne vedea.

Îmi las pletele în vânt ca să se joace fraţii în timp ce porumbelul e din nou lângă mine. Îmi vorbeşte. Doamne, ce foame îmi e de adevăr şi de cei ce îl slujesc ! Ce febră am din toate ! Cât îmi vine să strig : Sunt Frate ! Şi fratele meu eşti tu !

… Acum eu desenez în faţa Domnului un chip al omului şi-l discutăm. Tragem alte linii pe faţa lui, îl desăvârşim. Apoi acest chip redesenat intră sub o cupolă pentru coacere. Adevărul renaşte şi mai mult… E caldă lumea lui… Dăruim lumina cea mai albă… Pajiştea cea mai frumoasă şi limba ce-o vorbim. Cămaşa lui se pierde în timpul care nu mai există. Şi nici frunzele umede prin care păşea. Aşa vom începe dimineţile. Apoi umbra amiezii ne va goni în pajişti să ne jucăm. Ce ştim despre forţa care a creat toate astea ?(fragment FIII GANDULUI, CorectBooks)

Confesiune la ora eternului adevăr

La uşa mea bate adevărul şi trebuie să-mi schimb hainele.

Am fost în întâia lume a adevărului şi am cunoscut tandreţea. Nu pot decât să-mi îmbrac chipul cu adevăr, să-mi măsor încălţările să nu mai fie lungi şi să le scap din picior pe stradă.

Adevărule, dă-mi din mulţimea pe care ai văzut-o Tu. Vreau s-o sărut, să-i port haina. În după amiaza asta de toamnă sunt alertat.

Rup o crenguţă de timp, am nevoie de ea, de fapt, e o ramură de măslin, văd tânăra mea generaţie de locuitori, îi văd şi-i salut. O, totul e detensionat, totul. Sunt vremit, sunt preafericit.

Se desfac punţile adevărului pe care voi trece, trebuie să merg, să-mi întreb fraţii, să călăuzesc mulţimea, s-o satur. Eu fac faţă mulţimii numai dacă am adevărul în mine.

Am avut restaurări peste restaurări şi m-am lăsat îmbunătăţit, dar redimensionat ca om. Uneori mă zbat într-o fărâmă de timp, dar când ies mă pulverizez în mulţime şi-mi dau scutul jos. Nu pot să mă deosebesc de toate întâlnirile cu mulţimea, mă vindec şi mă reprogramez. Cad cu privirea peste mulţimea fumegândă, arşita soarelui, culesul porumbului, leagănul copiilor. De tot ce înseamnă adevăr mă leg ca să mă înmulţesc şi să dau rod.

Mulţimea mă ispăşeşte.

Vreau să-mi atârn coşul cu poame în ograda omului. Nu, nu închid graniţa iubirii, sunt deschis şi neînarmat, nefiresc de blând, optimist, deşi plouă, unii învrăjbesc vorbele, te studiază. Fireşte, e o aventură să fii printre ei, să porţi haine însăilate. (fragment Jurnal,2014)

Toamnă literară la Conac

Istoria frapantă a conacului boieresc de la Cândeşti construit în secolul al XVI-lea este evocată de Gheorghe Petcu în lucrarea Conacul de la Cândeşti din Ţara Buzăului, mit şi realitate la care autorul a lucrat 8 ani,după cum spune,documentându-se în detaliu, cu pasiune,răbdare, şi intenţia de a reda frumuseţea istoriei, culmile ei plăcute sau zbuciumate, a neamului Cândeştilor,veniţi odată cu Basarabii şi sunt o ramură a lor.

O lansare inedită într-o atmosferă de toamnă, istorie, cultură, folclor şi multe personalităţi ale oraşului Buzău din domeniul politic,administrativ,cultural.    S-a intonat Imnul şi a fost un moment solemn.

A vorbit general de brigadă dr. Lucian Foca bucuros si emotionat,cum a mărturisit, desi nu sunt buzoian cunosc frumuseţile locului... Domnul Ovidiu Andrei,noul proprietar al conacului…mai mult decât o proprietate, e un punct de referinţă al culturii româneşti şi acest curs al său va continua

Victor Mocanu a relatat un episod în care s-a implicat înainte de 1989 când a venit într-o verificare fiscala la IAS -conacul având acea utilitate -, a văzut un tablou pe care l-a luat(?!) pentru a fi expertizat. Şi s-a dovedit a fi un original al lui Grigorescu.

Conacul nu este renovat, dar acum e însufleţit de tablourile lui Valeriu Şuşnea, care au o luminozitate specială, ale lui Gogu Iliescu, fostul proprietar al conacului,- lucrări din păr de capră şi lână,din cânepă,covoare ţărăneşti, ştergare din zona Buzăului, odăi cu aspect interesant.

E aer de toamnă cu tânjet după vremurile de la conac când Grigorescu, prieten cu moşierul Gogu Iliescu venea însoţit de Alexandru Vlahuţă, I.L. Caragiale şi alte personalităţi marcante ale vremii pentru a picta.

Toamna literară la conac a reînviat istoria, utilitatea. Restaurat – şi probabil se vor găsi resurse financiare – conacul îşi poate redobândi frumuseţea de odinioară, trebuie preţuit la valoarea lui istorică, culturală.

Lansarea de carte a fost o redeschidere a timpului, vremurilor,valorilor…

Conacul de la Candesti

Conacul de la Candesti

Ovidiu Andrei

Ovidiu Andrei

General de brigada dr.Lucian Foca

General de brigada dr.Lucian Foca

Preotul Mihai Milea ascultand Imnul

Preotul Mihai Milea ascultand Imnul

DSC02375

Cenaclu AntePortas la un an de existenţă şi experienţă

Nu m-am format ca scriitor într-un cenaclu, ci singur, având însă modele în literatura franceză şi mai ales în cea rusă. Marii scriitori ruşi Turgheniev,Tolstoi,Puşkin,Cehov m-au ridicat din abisul social în care trăiam, m-au influenţat spiritual şi chiar educativ. Au contribuit şi orele petrecute la şcoală – fiind la filologie aveam ore de literatură română şi universală din plin. Aşa m-am format, evoluat în mod esenţial.

De aceea când privesc Cenaclu AntePortas – ordonat, disciplinat, conştiincios – coordonat de Teo Cabel îmi dau seama după atâţia ani că nu nu m-aş fi putut forma astfel. Eram cu totul alt spirit.Fireşte,în literatură sunt multe drumuri de ascensiune, al meu a fost mai rebel şi poate mai original.

Un an de existenţă al cenaclului a fost sărbătorit cu lansarea cărţii doamnei Manuela Camelia Sava cu volumul de poeme Talismane, muzică folk şi teatru. O piesă superbă – Frumos e în septembrie la Veneţia de Teodor Mazilu interpretată de Radu Viorica şi George Stoian.

Preotul prof.dr. Paul Iulius Negoiţă a vorbit elogios despre activitatea cenaclului, creativitate… Nu sunt poet, dar îi admir pe cei care scriu, a spus domnia sa.

 

Lansare de carte la Conacul de la Cândeşti

DSC02282

De Gheorghe Petcu mă leagă o veche prietenie şi colaborare literară. Sociolog, scriitor, cetăţean de onoare al oraşului Buzău,membru al USR, e omul care a străbătut judeţul Buzău cel mai mult. Nu e cătun să nu fii pătruns, scriind monografii, făcând sondaje. În drumeţiile mele prin munţii Buzăului aveam cărţile lui Ghe. Petcu ca reper. Am străbătut toate localităţile judeţului de mai multe ori în ultimii 30 de ani.Numai în ultimii 14 ani am parcurs peste 40.000 km pentru a realiza sondaje-cercetări sociologice în calitate de coordonator pentru judeţul Buzău al unui institut specializat şi peste 9.000 km pentru a realiza fotografiile…

Un om care a scris şi scrie cu dragoste despre ţinutul Buzăului, istorie, legende, datini, obiceiuri, despre monumente istorice şi de arhitectură încadrând judeţul Buzău în rândul vetrelor de cultură şi civilizaţie românească.

Lansarea de carte din 9 octombrie de la Conacul Cândeşti se anunţă foarte interesantă – după primirea invitaţilor cu pâine şi sare va fi vizitat Conacul în prezenţa proprietarilor Dana şi Ovidiu Andrei, se vor vizita pivniţele, crama, cerdacul, camera în care a locuit Nicolae Grigorescu, – cel mai mare pictor român expoziţia de lucrări de pictură, – tablouri semnate de boierul Gogu Iliescu, fost proprietar al conacului, de Valeriu Şuşnea şi multe altele.

Lansarea se va încheia cu degustarea unor produse tradiţionale buzoiene.