Grozăviile pătrunderii în elogiu

Iubirea pustiului rusesc m-a dus cu gândul la Cloşca cu puii de aur. Voi umple acest pustiu cu  mine ca s-o dobândim. Cloşca trezeşte noi rapoarte de acuzaţii, timbre de ţinut istoric, valabilitate absolută la eternitate. Ne-am putea reveni, dar să fim foarte dotaţi. Să avem tovărăşie cu pescăruşii lui Cehov. Puii de aur şcolarizaţi curg la balşoi teatr. Ne temem de un spectacol prea acerb pe această mare scenă a lumii. Cloşca e în formă pentru că a fost întreţinută cu vodcă şi ciorbă de varză.Ne-am socializat şi tot degeaba. Cloşca nu s-a întors. E  furie naţională, nu alta. Iar noi rămânem cu cotcodăceala.
Ne vom înfiinţa la ieşirea teatrului şi vom fura plăcerea de pe chipurile spectatorilor. Adevărul e că ne temem de aplauze.
Misterul Cloştii umblă prin văile noastre. Totuşi, trăită în indiferenţă de neam, Cloşca se va supune. Se lasă moale pe cerdacul de natură opusă.
Cloşca are refugiu demult supus dezbaterii. Acum şi pentru tot restul vieţii ne reţinem de la aventuri naţionale. Dacă Marea Neagră e un lac rusesc noi ce suntem ?
Ne temem de viitor ca de un mare secret.
Faci istorie dintr-un sentiment de aprigă consfătuire. Vom obţine Cloşca cu infinte materializări. Am fost în extrema laşităţii, sper că nu mai suntem. Oh, nevolnicia începutului se secol…
(Fragment din volumul Azi vom trece Rubiconul, 2007)

Advertisements

Posted on November 20, 2013, in literatura and tagged , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: