Mănăstirea Curtea de Argeş…naltă, cum n-a mai fost altă…

Este o mănăstire impunătoare, de o rară frumuseţe,  unde se odihnesc mari voievozi ai Tării Româneşti – Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, regii noştri.
Construită de Neagoe Basarab  în 1512-1517, terminată de Radu de la Afumaţi este de o valoare istorică extraordinară, dar şi sursa legendei  Meşterul Manole care are la bază mitul creaţiei prin jertfă şi suferinţă.  Sunt lucruri arhicunoscute, nu intru în amănunte.
E cu totul altfel decât alte mănăstiri. Un monument. Măreţia este sentimentul pe care ţi-l inspiră din primele secunde. Acest ţinut voievodal are o spiritualitate fabuloasă, iar arhitectura bisericească este o adevărată operă de artă – cu temelie puternică, piatră, marmură, la care  au lucrat cei mai buni meşteri şi au făcut
           Monastire naltă
          cum n-a mai fost altă
Intri   ca într-un panteon… (La intrare se percepe taxă. Mică, ce-i drept, dar taxă).
Într-o lumină dulce – obscură, oamenii  trec în tăcere, în căutare de  pace sufletească, rugăciune prin faţa criptelor marilor voievozi,  dar şi să atingă moaştele sfintei Filofteia.  Nu am văzut decât  plecăciune pentru istorie. O istorie încărcată de nobleţe.
Stâlpii spiralaţi dau sentimentul infinitului, că duc spre Dumnezeu.
La Curtea de Argeş  am fost miruit…
Neagoe Basarab, autor al cărţii Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, a fost o personalitate de excepţie nu numai în domeniul diplomaţiei, istoriei, al culturii şi  artelor, el a intrat în eternitatea neamului şi timpului prin lumina, credinţa, iubirea de neam.
Te închini la voievozi pentru istoria pe care ţi-au dat-o şi pe care nu trebuie s-o uităm.
La Curtea de Argeş te saturi de credinţă, lumină, tot ce  a hrănit şi salvat acest popor în vreme de restrişte. Singura speranţă este întoarcerea la valori, căutarea şi promovarea lor.
P1030792

 

 

 

 

 

 

 

Neagoe Basarab

Neagoe Basarab

 

 

 

 

 

 

 

P1030801

 

 

 

 

 

 

 

 

P1030803

 

Advertisements

Posted on September 10, 2013, in cultură and tagged , , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: