Pe urmele Cuşmei

De la o vreme am senzaţia că istoria ne vorbeşte şi ne cheamă din ce în ce mai mult. Şi nu putem trece indiferenţi, trebuie să ne aplecăm, s-o ascultăm.
Un loc încărcat de istorie şi sacralitate este şi zona Năeni, legată de aceleaşi dealuri maiestuoase ale Istriţei. Cine vrea să simtă şi să străbată istoria neamului, trebuie să vină aici.
Pe un drum şerpuitor şi pitoresc urci din Năeni spre satul Vârf, unde se află Biserica dintr-o  Piatră. Şoseaua duce aproape lejer până sus. Întâlneşti săteni liniştiţi şi vişini copţi. Te încarci pozitiv  cu senzaţii fermecătoare, dar nelămurite.
Biserica dintr-o Piatră se înalţă în toată nobleţea ei spirituală pe aceste culmi magnifice. Te trezeşti ca dintr-o somn ce parcă l-ai dormit şi nu ai ştiut. Catapeteasma este sculptată tot din piatră, lucru rar în ortodoxia europeană. Biserica  poartă hramul Duminica floriilor şi este înconjurată de ziduri groase de piatră, ca o cetate. O linişte strămoşească   domină. Mai sunt turişti căutători de istorie, de adevăr.
Lângă biserică, pe culme sunt urmele unei aşezări dacice,  a unui cimitir dacic.  S-au găsit oseminte, urne cu cenuşă. Acum e o cruce şi o teică de piatră.  Puţin mai încolo, altele. Este o istorie pe care trebuie  s-o vezi, s-o simţi. S-o trăieşti, căci umblând prin aceste locuri nu poţi să nu simţi nimic.
Nevoia de a şti adevărul se acutizează. Istoria trepidează sub picioarele tale. Când am fost cu puţin timp în urmă la grota lui Ambrose,care nu este foarte departe de aici,  am avut sentimentul că la un moment dat ies dacii din pământ şi iarbă verde. Mă uitam în dreapta şi stânga şi aşteptam să-i văd. Locul are ceva ancestral.
O luăm în sus pe drumul de exploatare a carierei. Ne-am oprit. Pereţi de calcar, mult calcar, granit, urme ale Mării Sarmatice. Culegem scoici.
Dealurile se întind lin, extrem de armonios. Urcăm  tot mai mult pentru a ajunge la Tabăra de sculptură Năeni. Suntem pe culmi legendare -Dealul Tigoarei, sau locul sacru. În depărtare zărim tabăra, pe un platou care te învinge prin frumuseţea lui, dar mai e până acolo. Mergem numai pe coamele dealurilor aşa cum se spune că mergeau dacii din motive de siguranţă.
Parcă eşti aici de mii de ani, timpul mi s-a părut dintr-o dată altfel. Noi parcă eram altfel şi altcineva. Adie vântul, iarba se mişcă în ape argintii.Şi tot vrei să ridici mâna, să atingi cerul şi să strigi. Tot vrei să-ţi vezi neamul ivindu-se de sub aceste pământuri, din odihna lui de veacuri.
În Tabăra de sculptură  evadezi în frumos. Sculpturile sunt realizate din calcar de către copii, acel calcar de Năeni care e uşor de cioplit,  folosit chiar şi la Palatul Parlamentului. Sătenii înşişi îl cioplesc cu multă uşurinţă pentru gospodărie.
În vale se zăreşte o stână. Coborâm spre ea, dar nişte câini agresivi ne face să ne oprim.În aceste împrejurimi se intenţionează reconstituirea în viitor a unui sat dacic.
Urcăm la Grotele preistorice  în care  au fost descoperite oseminte, unelte. Panorama e o splendoare.
O luăm înapoi pe o cărare pe sub un deal cu pereţi de calcar, cu alte grote, dar şi verdeaţă, tufişuri… Este istorie. Multă istorie şi e a neamului.

Biserica dintr-o Piatră                                                     Cimitirul dacic

Tabara de la Năeni                                                                  Cap de dac

Steagul dacic                                                             Zona in care se va reconstitui un sat dacic

Grotele preistorice

Advertisements

Posted on June 6, 2012, in cultură and tagged , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: