Poeme

 Libertate
Mă arunc cu poemele mele
în mulţime şi râd cu ea
stăm în ploaie şi privim cerul –
eu, poemele şi mulţimea
Eu cu poemele mele
dăm daruri din străbuni
ne întrebăm pe unde trece mulţimea
ca s-o iubim
Eu cu poemele mele
stăm uneori şi plângem
pentru că aşteptăm ziua
in care să iubim mulţimea

Nevolnicie
Nu aş putea spune din ce mai trăiesc
din clipe vremelnice
care mi-au setat mersul
din cariere de colorit verde
din timpuri străvechi ale omului
sau parcurgeri antice ale pescarilor
Sămânţa de pepene
mi-a radiat chipul împreună
cu starea de lume şi soare

Scop
La  porţile tinereţii mele
se exclud insistenţii
vrăjile trecutului
a oficioşilor
care au vrut să mă lege
de ei inşişi

Binecuvântare
M-am îmbrăcat în haină de om
şi am aşteptat Venirea
Ne chemi Doamne pe toţi
pentru o zi mai bună ?
Toată lumea trebuie să fie
o poezie
O chemare spre Adevăr
Spre Lumina de mâine

Conformare
Emoţia mea s-a topit deodată
în cârdul gâştelor
care cereau dreptate şi cuviinţă

Lumea asta
E o lume ce-mi vine mie
pe buze s-o cânt
să-i dau leagănul înfăţişării mele
s-o ating cu foamea mea din priviri
cu lumina din care vin

Gravură

Sunt aici
cu un frate de circumferinţă
şi un balot de paie
Vremuri nobile
se agită în ochii mei
şi mă tulbură

 

Advertisements

Posted on December 10, 2011, in literatura and tagged , , , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: